Femei celebre din România

ASLAN, Ana (n. 1 ianuarie 1897 la Braila – d. 20 mai 1988 la Bucuresti)
Medic roman specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie (1958-1988). A evidenţiat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personalităţi internaţionale au urmat acest tratament: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F.Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie, Chaplin, Kirk Douglas, Salvator Dali.

Inventii: 1952 – prepară vitamina H3 Gerovital), produs geriatric brevetat în peste 30 de ţări; 1980 – a inventat, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, Aslavital, produs geriatric.

Premii si distinctii: Premiul internaţional şi medalia „Leon Bernard„, prestigioasă distincţie acordată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru contribuţia adusă la dezvoltarea gerontologiei şi geriatriei (1952); Merito della Republica, Italia; Cavaler al Ordinului Palmes académiques, Franta; Profesor Honoris Causa şi Doctor emerit al Universităţii Bragança Paulista, Brazilia

BALAS SOTER, Iolanda (în maghiara Balázs Jolán) (n. 12 decembrie 1936, Timisoara)
Este o campioană olimpică română de etnie maghiară care a dominat săritura in inălţime dela mijlocul anilor 50 până la mijlocul anilor 60. Intre 1957 si 1967 Iolanda Balaş a invins 140 de intreceri consecutive, depăşind recordul său mondial de 14 ori , purtindu-l de la 1,75m la 1,91m. Primul său record mondial a fost la 14 iulie 1956 la Bucuresti. Din 7 iunie 1958, Iolanda Balas a început o evoluţie fără egal: timp de trei ani, de la 1,78 urcă alţi 13 centrimetri, ameliorând recordul mondial pentru 11 ori, până la 1,91 in 16 iulie 1961. Distanta între Iolanda Balaş şi adversarele sale era abisală: când ea a ajuns la 1,91, nici o altă atletă nu trecea de 1,78. Recordul său a rezistat alţi zece ani. Din 1988 pînă in 2005 a fost preşedintele Federaţiei Române de Atletism.

BIRLADEANU, Monica
Actrita romanca si model, nascuta la Iasi , la 12 decembrie 1978, absolventa a Facultatii de Drept , la Universitatea din Iasi. In 2004 primeste un rol in filmul “Moartea domnului Lazarescu”, film multipremiat international ( la Cannes, in 2005, la Chicago s. a.). A lucrat si in televiziune. A jucat in SUA, in mai multe productii cinematografice ( cunoscuta ca Monica Dean).

BLANDIANA, Ana
Poeta, eseista, romanciera si om politic (cu numele real Otilia Valeria Coman), s-a nascut pe 25 martie 1942 , la Timisoara. Absolventa a Facultatii de Filologie, a avut burse la Universitatea Iowa (SUA) si Universitatea Heidelberg (Germania). Volume publicate : “Calcaiul lui Ahile” , “Ore de nisip”, “100 de poeme”, “Sertarul cu aplauze”, “Cele patru anotimpuri”s.a. Laureata a Premiului international Gottfried von Herder, Viena, in 1982, pentru “Dimensiunea atemporala a poeziei sale , generata de teme ca inocenta, caderea in pacat, moartea si supravietuirea, iubirea ca aspiratie spre absolut, precum si evadarea din aspectul material al vietii”.Creatia sa a foast tradusa in 16 limbi. Este fondator si presedinte al Academiei Civice , care a realizat , sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului, de la Sighetu Marmatiei.

BRAESCU, Smaranda
Prima femeie parasutist a Romaniei- s-a nascut la 21 mai 1897, in comuna Hantesti , in apropiere da Barlad, in familia unui taran razes, si a murit la 2 februarie 1948 , la numai 50 de ani. A urmat cursurile scolii de Belle Arte din Bucuresti, sectiunea Arta Decorativa si Ceramica. In 1928, asistand la un mare miting de aviatie, il cunoaste pe inventatorul german al parasutei Heinicke, care o invita la Berlin , sa se perfectioneze, cheltuielile fiind suportate dintr-un imprumut acordat de profesoara ei, Elena Muscan. Realizeaza primul salt cu parasuta, de la 600 metri inaltime, la 5 iulie 1928. La 19 mai 1932 , isi depaseste toate recordurile de pana atunci, executand un salt de la 7200 metri inaltime , fiind declarata “Sportiva Nr. 1 a lumii”. In timpul celui de-al II-lea razboi mondial, participa la lupte, atat pe frontul de est, cat si pe cel de vest. Dupa 9 Mai 1945, Smaranda Braescu este urmarita de securitate , arestata si judecata pentru “ activitate anticomunista”. {mospagebreak} 

CAZIMIR, Otilia
Poeta, pe numele ei real Alexandra Gavrilescu, s-a nascut la data de 12 februarie 1894, la Cotu Vames, judetul Neamt, fiind al cincilea copil in familia unui invatator, si a murit la 8 iunie 1967 , la Iasi. Dupa ce urmeaza scoala primara in satul natal, urmeaza gimnaziul si liceul la Scoala Secundara de fete “Oltea Doamna”, din Iasi, se inscrie la Facultatea de Litere, pe care o abandoneaza, spre a se dedica scrisului. Debuteaza cu poezia “Noaptea “, in 1912, in revista “Viata romaneasca”. Pseudonimul literar al poetei este ales de Mihail Sadoveanu si de Garabet Ibraileanu, cel mai cunoscut critic literar al momentului.Publica in jur de 60 de volume de poezie si proza, majoritatea dedicate copiilor : “Lumini si umbre” ; “Fluturi de noapte”; “Cantec de comoara”; “Cronici fanteziste si umoristice”; “Jucarii”; “Poezii”; “Fapte si intamplari adevarate” ; “Din jurnalul unei doctorese”; “Gradina cu amintiri” ; In targusorul dintre vii”; “A murit Luchi” s. a. L-a cunoscut pe George Toparceanu , intre ei legandu-se o durabila prietenie si o frumoasa poveste de dragoste.In 1927 a primit Premiul Academiei Romane, intrand astfel in atentia publicului . I-au urmat alte premii importante : Premiul Femina, in 1928, Premiul National pentru Literatura, in 1937, Premiul S.S.R., in 1943, Ordinul Muncii, in 1954.

CIRSTEA, Sorana
Sportiva, jucatoare de tenis- s-a nascut la 7 aprilie 1990 , in Bucuresti. A inceput sa joace tenis de la varsta de 4 ani, ajungand lider mondial la categoria 14 ani, in 2003, cand a terminat, impreuna cu echipa, pe pozitia a doua, Campionatul European .Modelul ei in tenis este Steffi Graf. Din 2006 este jucatoare profesionista ,in 2008 calificandu-se pe locul 36 in lume in Turneul WTA.

COMANECI, Nadia (n. 12 noiembrie 1961, Onesti, judetul Bacau). La vârsta de 13 ani, primul succes major al lui Comăneci a fost câştigarea a trei medalii de aur şi una de argint la Campionatele Europene din 1975, de la Skien, Norvegia. În acelaşi an, agenţia de ştiri Associated Press a numit-o „Atleta Anului în România”. La 14 ani, Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vara din 1976 de la Montreal, Quebec. Nu numai că a devenit prima gimnasta care a obţinut scorul perfect de zece la olimpiadă (de şase ori), dar a şi câştigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), o medalie de argint (echipă compus) şi bronz (sol). Acasă, succesul său i-a adus distincţia de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu. În 1999, Comăneci a devenit primul sportiv invitat să vorbească la Natiunile Unite, pentru a lansa Anul 2000, Anul Internaţional al Voluntariatului. Nadia este în prezent ocupată cu gimnastică şi muncă de caritate în întreaga lume.

DUMITRESCU BUSULENGA, Zoe
Cercetator, critic si istoric literar, eseist, filosof al culturii si pedagog, membru al Academiei Romane- s-a nascut la 20 august 1920 , in Bucuresti , si a murit la 5 mai 2006 , la Manastirea Varatec, fiind inhumata cu onoruri militare , la Manastirea Putna.A facut studii muzicale la Conservatorul “Pro-Arte”, studii juridice si filologice ( anglo-germanistica , istoria artelor) si a sustinut un doctorat, in 1970, cu teza: “Renasterea- Umanismul-Dialogul artelor”. A fost asistent universitar, lector, conferentiar si profesor universitar, la Universitatea Bucuresti, redactor de editura, director al Institutului de Istorie si Teorie Literara” G. Calinescu”, visiting professor la Universitatea din Amsterdam, director al Scolii Romane din Roma (Accademia di Romania) intre 1991-1997, membra in Comitetul Executiv al Asociatiei Internationale de Literatura Comparata , 1973-1979, membra a Academiei de Stiinte si Studii Europene din Franta, membra a Academiei Europaea din Londra.A publicat articole, studii si volume de istorie literara, literature comparata, istoria culturii, analize stilistice si memorialistica: “Ion Creanga”; “Eminescu”; “Surorile Bronte”; “Renasterea, umanismul si destinul artelor”; “Eminescu ai romantismul german” ; “Muzica si literatura”; “Itinerarii prin cultura” etc. A fost distinsa cu: Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Romania , in 1986 si 1989, Premiul International Herder, in 1988, Premiul Adelaide Ristori, in 1993, Ordine al Merito della Repubblica Italiana in grad de comandor, in 1978 , si in grad de “Grande Ufficiale”, in 1996, Ordinul bulgar Sf. Metodiu si Chiril, in 1977, Ordinul National Pentru Merit, in grad de Ofiter, in 2003.

DUMITRU, Alina Alexandra
Sportiva, judoka- nascuta la 30 august 1982, la Bucuresti. A castigat titlul olimpic la categoria 48 de kilograme din cadrul Jocurilor Olimpice de la Beijing, 8 august 2008, aducand Romaniei prima medalie de aur la respective competitie. Are in palmares titluri si medalii la Campionatele Europene si Mondiale si la alte diverse competitii. Pe 5 decembrie 2008 a fost desemnata judoka anului in Europa.

GHEORGHIU, Angela
Soprana- s-a nascut la 7 septembrie 1965 , la Adjud , judetul Vrancea. A absolvit Conservatorul din Bucuresti si a debutat pe scena Royal Opera House din Londra, in opera “La Boheme”, in 1982. In acelasi an, debuteaza la Metropolitan Opera , din New-York, si la Staatspper Vienna, iar in 2006 canta pentru prima oara la Scala din Milano. Premiata cu “La Medaille Vermeille de la Ville de Paris” si “Officier de l’Ordre des Arts et Lettres”.

GHEORGHIU, Smaranda
Scriitoare, publicista, militanta in miscarea feminista- s-a nascut la Targoviste, la 5 octombrie 1857, si a murit pe 28 ianuarie 1944. Era nepoata lui Grigore Alexandrescu , fiind cunoscuta si sub pseudonimul de Maica Smara, dat de Veronica Micle. A publicat carti si brosuri : “Schite si amintiri din Italia”; “Schite si amintiri din Cehoslovacia”; O ramanca spre Polul Nord”; “Veronica Micle”; “Mozaicuri”; “Tara mea” si a sustinut conferinte la Ateneul Roman, precum si in orase ca : Targoviste, Craiova, Ploiesti, Buzau, Focsani.A participat, ca reprezentanta a Romaniei, la Congresul orientalistilor la Paris , luand cuvantul, in 1900. A calatorit mult, cea mai interesanta calatorie fiind cea din 1904, spre Capul Nord, pe traseul : Transilvania, Viena, Praga , Berlin, Rostock, Copenhaga, Upsala, Capul Nord, in Insula Mageroy.{mospagebreak}

HASDEU, Iulia
Scriitoare si poeta de limba franceza, s-a nascut la Bucuresti la 2 noembrie 1869 si a decedat la Bucuresti la 23 septembrie 1888.
Este fiica scriitorului Bogdan-Petriceicu HASDEU. A fost un copil supradotat : la 8 ani naimpliniti, Iulia si-a trecut examenele cumulate ale celor 4 clase primare. La 11 ani a absolvit, la colegiul Sfantul Sava, cele 4 clase gimnaziale, in paralel a urmat cursurile Conservatorului de Muzica din Bucuresti (clasele de pian si canto), pe care le-a terminat cu Premiul I.
In 1881, Iulia a plecat la studii la Paris. Dupa primele examene pe care le trece cu succes, a devenit bursiera a Statului Roman, in iulie 1886 si-a luat bacalaureatul in litere la Sorbonna (retorica si filozofie), dupa care urmeaza cursurile la „Ecole des Hautes Etudes” din Paris, iar in paralel lua lectii de pictura cu Diogène –U.N. Maillard si de canto cu tenorul Lawers. Pentru Teza de Doctorat a retinut ca subiect „Filozofia populara a romanilor: logica, psihologia, metafizica, etica”.
Marile eforturi depuse la o varsta atat de gingasa, de tanara, au fragilizat-o din ce in ce mai mult. Sub impulsul unei boli, incurabila la vremea aceea, s-a intors in tara, unde s-a stins la varsta de 19 ani.

Scrierile Iuliei HASDEU au fost publicate dupa ce a murit. Primul ei volum de poezii, „Bourgeons d’avril” scris in 1887, va apàrea 2 ani mai tarziu, in volumul „Oeuvre posthumes”, Fantesies et Reves” (ed. Hachette Paris – Socec Bucuresti 1889). Este urmat de Chevalerie, Confidences et Canevas (ed. Hachette Paris – Socec Bucuresti 1890) si Theâtre, Legendes et Contes (ed. Hachette Paris – Socec Bucuresti 1990)
Opera acestei tinere femei-fenomen este un amestec rar si deosebit de profunzime si maturitate cu candoare si prospetime. Iata numai cateva versuri, extrase din poemul intitulat „Roumanie 11” (Bourgeons d’avril), care pun in valoare aceste calitati si in plus enorma ei iubire pentru Tara:

A tes pieds, tu verras en bas, sur cette terre
Au couchant, entre un fleuve immense, un fleuve roi,
Et des monts dont des bois sont remplis de mystère,
Un coin fleuri, doré, lumineux si tu dis
En voyant ce coin-là: „Mais c’est le Paradis
C’est le pays de Dieu, c’est la terre bénie!
Muse, tu dira vrai: Car, c’est la Roumanie!” (3.oct.1885)

Poetul Sully Prud’homme, scrie despre ea: „Domnisoara Hasdeu a facut in tara noastra – Franta – cea mai mare cinste Tarii ei, Romania!”.
La initiativa Ambasadei Romane, pe fatada casei situata in strada Saint Sulpice N° 28, 75004 Paris, a fost fixata o placa comemorativa care aminteste ca acolo a locuit Iulia HASDEU, poeta romana de expresie franceza.

Placa a fost dezvelita la 20 decembrie 1993 si contine urmatorul text:

„Jeune poète de Roumanie”
„1869 Iulia Petriceicu HASDEU 1888”
„Cette maison garde”
„le souvenir d’un grand esprit”

LATARETU, Maria
Interpreta de folclor muzical-s-a nascut la 7 noiembrie 1911, in Belcesti, Gorj, pe Valea Gilortului, si a murit pe scena, intr-un concert pe care il sustinea la Caminul Cultural din Romanesti, judetul Botosani, la data de 28 septembrie 1972. A avut un repertoriu variat si bogat, o activitate concertistica intensa, inregistrari la radio si televiziune. Ca prim-solista a Orchestrei “Barbu Lautaru” a Institutului de Folclor, a concertat in diverse tari: Polonia, Cehoslovacia, fosta Uniune Sovietica, Egipt, Siria , Iordania, Elvetia, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria si Iugoslavia. Supranumita “Privighetoarea Gorjului”, “Printesa” ori “Regina cantecului romanesc”, a interpretat inegalabil piese precum : “Lie, ciocarlie”; “Radu mamii, Radule”; “Sanie cu zurgalai”; “Au pornit olteni la coasa”; “Ciresule, frunza rara”; “Curge Gilortul la vale” s. a.

LEUSTEANU, ELENA
Sportiva, gimnasta-s-a nascut la 4 iulie 1936 si a murit la 16 august 2008. In cariera sa sportiva, a reprezentat Romania la trei Jocuri Olimpice, fiind prima gimnasta romanca medaliata la o olimpiada –Melbourne-Australia-1956- bronz , la sol.Palmaresul sau cuprinde trei medalii olimpice de bronz, o medalie de bronz la mondiale si cinci medalii de argint la continentale.{mospagebreak}

LIPA (OLENIUC), Elisabeta
Sportiva, canotoare , Maestru Emerit al Sportului-s-a nascut la 26 octombrie 1964, in orasul Siret, judetul Suceava- Presedinta Federatiei Romane de Canotaj si Presedinte al Clubului Sportiv Dinamo. Are un palmares bogat : a participat la cinci olimpiade ( Los Angeles-_SUA, Seul-Coreea de Sud, Barcelona-Spania, Atlanta-SUA, Sidney-Australia) ; de 5 ori campioana olimpica, de 2 ori vicecampioana olimpica, o medalie de aur la Campionatele mondiale, de 9 ori vicecampioana mondiala, de 25 de ori campioana nationala. A primit Ordinul National Steaua Romaniei in 2004 si a fost premiata de Comitetul Olimpic European in 2001. In anul 2000, Federatia Internationala de Canotaj i-a acordat premiul pentru Canotoarea Secolului XX, cu medalia “Thomas Keller”- cea mai inalta distinctie.

MORGENSTERN, Maia
Actrita de teatru si film – s-a nascut la 1 mai 1962 , in Bucuresti. A absolvit Academia de Teatru si Film, a jucat la “Teatrul Tineretului” din Piatra Neamt, la Teatrul Evreiesc din Bucuresti , la Teatrul National din Bucuresti, la Teatrul Bulandra din Bucuresti si alte teatre. A interpretat o multime de roluri si a jucat in filmul lui Mel Gibson , “Patimile lui Iisus”, pentru care a primit premiul pentru cea mai buna actrita la Festivalul Emma , Londra , 2004. Parlamentul European de la Strasbourg a desemnat-o in februarie 2004, “Actrita siFemeia anului 2003”.

RADUCAN, Andreea
Sportiva, gimnasta- s-a nascut la 30 septembrie 1983 , la Barlad, judetul Vaslui. A debutat international in 1998, la Campionatele Europene de Juniori, de la Antwerpen, Belgia. In 1999, a participat la Campionatele Mondiale de la Tianjin, China, unde a castigat finala la sol. A participat la Olimpiada de la Sidney , Australia, in anul 2000, ocupand cu echipa locul I, dar a fost descalificata la individual compus, unde ocupase tot locul I (dopaj). In prezent este comentator sportiv, a prezentat concursurile de gimnastica artistica de la Jocurile Olimpice de la Atena, lucreaza in televiziune si studiaza jurnalismul.

RIPAN, Raluca
Om de stiinta, chimist, membru al Academiei Romane- s-a nascut la 27 iunie 1894, la Iasi , si a murit la 5 decembrie 1972 , la Cluj- Napoca. A fost , pe rand, preparator la Sectia de chimie minerala a laboratorului intemeiat de Petru Poni la Universitatea din Iasi, asistent la Laboratorul de chimie fizica al Facultatii de Stiinte a Universitatii din Iasi, , sef de lucrari la Laboratorul de chimie anorganica al Facultatii de Stiinte din Cluj, sef de catedra la catedra de chimie anorganica si analitica si apoi decan al Facultatii de Chimie a Universitatii din Cluj.In 1922 a sustinut teza de doctorat “Aminele duble corespunzand sulfatilor dubli din seria magneziana”, la Universitatea din Cluj, obtinand doctoratul in chimie cu mentiunea “Summa cum laude”, iar in 1930 a fost avansata Docent in chimie, specialitatea chimie analitica.Din 1948 a fost membru titular al Academiei Romane, a fost Membru de onoare al Societatii de chimie industriala din Franta , Membru al Societatii Germane de Chimie . A scris, singura sau in colaborare, lucrari stiintifice de valoare.

RIZEA, Elisabeta
Eroina a luptei anticomuniste din Romania- s-a nascut la 28 iunie 1912, in comuna Domnesti, judetul Arges , si a murit la 91 de ani, la 6 octombrie 2003. La 19 ani s-a casatorit cu Gheorghe Rizea, partizanul de mai tarziu , in grupul de rezistenta Arsenescu –Arnautoiu. Femeie de la tara, a sprijinit activ grupul de rezistenta. A fost arestata si torturata in inchisorile de la Jilava, Pitesti si Miercurea Ciuc. A facut 12 ani de inchisoare, dar nu i-a tradat pe partizani

SZABO, Gabriela
Sportiva, atleta- s-a nascut la 14 noiembrie 1975, la Bistrita. Antrenata de Zsolt Gyongyossy (viitorul ei sot) , avea sa obtina 3 Recorduri Mondiale si un Record European la alergare-2000m, 3000m si 5000m. A obtinut 21 medalii de aur si 12 medalii de argint. A fost medaliata cu aur la Jocurile Olimpice din 2000, cu argint si bronz, la Jocurile din 1996 si, respectiv, 2000.A fost de 3 ori campioana mondiala. A castigat de mai multe ori titlul de cea mai buna sportiva a anului, atat in Europa , cat si in lume. In 2001 a primit Ordinul National Serviciul Credincios in grad de Comandor. In 2004, dupa concursul de la Birmingham, unde a abandonat cursa, decide sa se retraga din activitatea competitionala. Este vicepresedinte al Federatiei Romane de Atletism.

TANASE, Maria
Cantareata, legendara personalitate a muzicii populare romanesti- s-a nascut la data de 25 septembrie 1913, in mahalaua Caramidarii de Jos, pe strada Livada cu Duzi, din Bucuresti , si a murit, la nici 50 de ani, la 22 iunie 1963, tot in Bucuresti. Dupa o copilarie grea , in care este nevoita sa renunte la scoala in clasa a III-a, devine autodidacta. In 1934 intra la Teatrul de Vara “Carabus”, condus de marele actor Constantin Tanase. Prima piesa inregistrata de Maria Tanase a fost “Romanta mansardei”, dar debutul propriu- zis are loc in cadrul unui program radiofonic , care a inclus piesele: “M-am jurat de mii de ori”; “Ce-i mai dulce ca alvita”; “Cine iubeste si lasa”; “Geaba ma mai duc acasa” ; “Marie si Marioara…”; “Cand o fi la moartea mea”.A reprezentat cantecul popular romanesc la Expozitia Internationala de la New-York, din 1939, cand a cantat in fata presedintelui American Hoover, a lui Andre Gide, Yehudi Menuhin s.a. Nicolae Iorga a numit-o “pasarea maiastra” a cantecului romanesc. In 1955 primeste Premiul de Stat, iar in 1957 titlul de Artista Emerita.Din repertoriul sau faceau parte si binecunoscutele piese: “Mi-am pus busuioc in par” ; “Bun e vinul ghiurghiuliu” ; Ttrenule, masina mica”; “Lume, lume” ; “Pe deal pe la Cornatel” ; “Colo-n vale-n gradinita”;”Ciuleandra” si multe altel.{mospagebreak}

TATOIU, Monica
Femeie de afaceri – a lucrat, mai intai, ca profesoara de matematica, iar din 1995 devine director general al Oriflame Cosmetics Romania.

TEODOROIU, Ecaterina
Eroina a poporului roman
Ecaterina Teodoroiu,eroina poporului roman, si-a inscris numele cu sange de jertfa in paginile de aur ale istoriei neamului. Calauzita de cele mai nobile sentimente fata de patrie, ea a imbracat mai intai uniforma alba de infirmiera pentru ajutorarea ranitilor, apoi cea de soldat, hotarata sa apere cu arma in mana pamantul stramosesc, aruncandu-se in focul marilor batalii din anii de la inceputul primului razboi mondial. A cazut eroic in luptale din Moldova, la Marasesti, onorând stindardul romanesc si telul victoriei.

Inflacarata gorjanca este pilda de curaj si patriotism pentru toate generatiile ce vor veni. Ea s-a ridicat din randul taranimii, traind speranta nestramutata in viitorul fericit al urmasilor.

Ecaterina Teodoroiu a fost o fata de tarani saraci. Cel de al 3.lea copil dintre cei 8 ai lui Vasile si ai Elenei Teodoroiu, Ecaterina nascuta la 14 ianuarie 1894, avea sa transforme familia Teodoroiu, intr-un nume de onoare.

De mic copil «Catalina» a avut o dorinta nedomolita de invatatura. A studiat la scoala din satul natal, Vladeni si la Targu-Jiu apoi liceul la Bucuresti.

Prima participare a eroinei in viata militara a fost consemnata in 1913 cand, desi era eleva in clasa a 5-a de liceu, s-a inscris ca cercetas la ingrijirea ranitilor in Targu-Jiu. Tot aici, dupa intrarea Romaniei in razboi, da ingrijiri medicale ranitilor, printre care se afla si fratele sau mai mare, Nicolae. Acest fapt i-a dat Ecaterinei convingerea ca razboiul nu este o joaca: deci necesita trezirea unei constiine a jertfei.

Dupa mai multe incercari de a participa la lupte ca soldat activ pe linia frontului, comandantii au cedat la insistentele ei si au primit-o sa lupte alaturi de ostasii romani. A participat activ pe front la diferite actiuni ca un adevarat soldat cu multa pregatire in domeniu. Toti erau mandri de ea si o respectau foarte mult.

Intr-o duminica de noembrie, Ecaterina a fost ranita si transportata la un spital din Iasi. Acolo a fost ingrijita si in doua luni si-a putut relua activitatea in ianuarie 1917, continuand sa lupte cu vitejie si curaj impotriva dusmanilor tarii. Este rasplatita cu diferite distinctii militare si primeste gradul de sublocotenent si comanda unui pluton de infirmiere.

Ofensiva din Moldova a fost pregatita cu mult tact si pricepere, dar au urmat zile foarte grele pe front, pentru ostasii romani. Incurajati de Ecaterina care era in fruntea plutonului sau, soldatii romani rezistau atacului inamic. La 22 august 1917, in timp ce isi imbarbata plutonul cu cuvintele: „Inainte baieti, inainte!”, Ecaterina a fost lovita mortal de doua gloante inamice.

Pilda rara a unui nepretuit entuziasm si a unei energii deosebite, aceea pe care unii au numit-o „Eroina de la Jiu”, si-a dat viata – jertfa suprema – lipsita de orice trufie, de orice desarta ambitie, numai din dragostea de a apara pamantul tarii care i-a dat nastere, cotropit de dusmani.

Ecaterina Teodoroiu a fost la inaltimea celor mai viteji aparatorii ai tarii sale… Este un exemplu minunat care merita sa fie adus la cunostinta tuturor romanilor. Este o legenda, care poate indemna la fapte tot atat de frumoase pentru construirea unei Romanii intregite si ridicarea ei la nivelul ce i se cuvine…

VOINESCU, Alice
Scriitoare, eseista, profesoara universitara- s-a nascut la 10 februarie 1885, la Turnu Severin , intr-o familie de intelectuali , si a murit la 4 iunie 1961. Absolventa a Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti, obtine doctoratul in litere si filosofie in 1913, la Sorbona , cu teza “l’interpretation de la doctrine de Kant par l’ecole de Marburg. Etude sur l’idealisme critique “, devenind prima romanca doctor in filosofie. A creat Catedra de esteticca si istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzica si Arta Dramatica din Bucuresti. Lucrari publicate: “Montaigne. Omul si opera” ; “Aspecte ale teatrului contemporan” ; “Eschil” ; “Dialoguri cu eroii tragici” ; Intalnire cu eroi din literature si teatru”; “Scrisori catre fiul si fiica mea”; “Jurnal”, traduceri din Charles Dickens si Thomas Mann. In 1940 ,in urma asasinarii lui Nicolae Iorga , ia atitudine impotriva legionarilor, iar in 1948 este pensionata in urma atitudinii luate impotriva abdicarii fortate a regelui.In 1951 este arestata, face 1 an si 7 luni de inchisoare, detentia fiind urmata de domiciliu obligatoriu, in satul Costesti, de langa Targu Frumos.