Personalități feminine ale Bibliei

Fecioara MARIA

In orice cultura, eternul feminin constituie principala sursa de sensibilitate, abnegatie si frumos.

Incepand a fi scrisa acum aproximativ 3800 de ani pe teritoriile stapanite de semiti, Biblia descopera in multe din paginile sale, valorile maternitatii. Pornind de la Eva, continuand cu Esther si Ruth, pana la Maria Magdalena, spiritul feminin a influentat atat mentalitatea ebraica, cat si intreaga civilizatie crestina.

Epicentrul maternitatii este reprezentat indiscutabil in Cartea Cartilor de Fecioara Maria (care, pentru ortodoxism si catolicism, este mama Fiului lui Dumnezeu). Nascuta in timpul Cezarului Octavian Augustus, traditia ne-o prezinta drept fiica aparuta din dragoste si rugaciune a lui Ioachim si Ana.

Potrivit traditiei crestine, a fost crescuta pana la varsta adolescentei, in spiritul religiozitatii mozaice, la templul din Ierusalim. Aici, Evangheliile ne relateaza ca a primit din partea Arhanghelului Gavriil „Bunavestirea Nasterii lui Mesia”: „Bucura-te ceea ce esti plina de dar, Domnul este cu tine! Binecuvantata esti tu intre femei. „ (Luca, I, 28).

Fecioara, acceptand cu smerenie hotararea divina, isi prevesteste rolul de Imparateasa in iconomia divina: „Mareste suflete al meu pe Domnul, ca a cautat spre smerenia roabei sale, ca iata de acum ma vor ferici toate neamurile. „ (Luca, I, 46-48)

Devenind Maica Fiului lui Dumnezeu, ea este preacinstita in Biserica Ortodoxa, iar pomenirea ei se face permanent si pretutindeni in acest cult. Prezenta Fecioarei este constanta in toate etapele existentei Mantuitorului pe pamant; in momentul Rastignirii ea fiind incredintata celui mai iubit apostol, Sfantul Ioan.

In cultul ortodox, ii sunt inchinate 4 sarbatori mari: Nasterea Maicii Domnului – 8 septembrie, Intrarea in Biserica a Maicii Domnului- 21 noiembrie (comemoreaza momentul cand aceasta- la varsta de 3 ani- a fost inchinata la templu), Bunavestire- 25 martie (aminteste de momentul in care Arhanghelul Gavriil vesteste Nasterea in chip minunat a Mantuitorului), Adormirea Maicii Domnului– 15 august (comemoreaza sfarsitul acesteia in orasul Efes; dupa traditie, trupul ei a fost inaltat in chip tainic la ceruri de catre Fiul Sau).

Biserica Romano-Catolica si cea Ortodoxa sustin eficienta rugaciunii Fecioarei in fata Fiului Sau (dupa cum reiese din miracolul din Cana Galileii) numind-o Mama Bisericii.

Si Islamul o socoteste pe Fecioara Maria printre cele 3 femei sfinte ale umanitatii (alaturi de sotia si fiica lui Mahomed).

Pentru musulmani, ea este fiica lui Imran si Hanna (Ioachim si Ana) sau Mayram bint Dawud (Maria din neamul Regelui David).

Mariei chiar ii sunt dedicate versete din Coran care, in mare parte, coincid cu textul biblic. Este mereu prezentata ca un exemplu de virtute, iar Iisus este mereu numit, in literatura araba, Isa ibn Maryam (Iisus, fiul Mariei). Coranul insista ca, desi a avut un fiu prin voia lui Dumnezeu, Iisus nu a fost fiul Creatorului Suprem. Pentru Islam, eroarea iudeilor in raport cu crestinii nu este aceea ca l-ar fi omorat pe Hristos, ci faptul ca nu l-au apreciat si s-au indoit de virtutile mamei.

Venerata in 2 religii monoteiste, cultul mariologic a fost sursa de inspiratie, nu numai pentru literatura sacra, ci si pentru cea laica. Din creatia spiritualitatii noastre amintim doar „Rugaciunea” lui Mihai Eminescu:

Autor: Prof. Doctorand Ionut Pirju Co-autor: Prof. Gabriela-Raluca Manole
Grup Scolar „Oltea Doamna”-Dolhasca-Suceava  EVA – sau inceputul vietii

EVA

In prima carte a lui Moise, Geneza, incepand din primul capitol pana la al V-lea avem marturii despre cea considerata a fi mama umanitatii –Eva (traducerea cuvantului ebraic fiind : viata, izvorul vietii sau mama celor vii).

In cartea Facerii numele ei( care este mentionat de 5 ori in Biblie), este relationat din punct de vedere etimologic cu cuvantul ,, viata” -,, Si a apus Adam numele femeii sale Eva, adica viata, pentru ca ea era sa fie mama tuturor celor vii “. Prima relatare a creatiei, din capitolul 1 al Genezei este destul de sumara, mentionand doar ca Dumnezeu a creat ,, barbat si femeie”.

Capitolul al II-lea, mai explicit si detaliat, prezinta crearea primei femei intr-o maniera destul de pitoreasca- ,,Iar din coasta luata din Adam a facut-o Domnul Dumnezeu femeie si a adus-o la Adam”. Potrivit teologiei ortodoxe si romano- catolice, aducerea la viata a lui Adam si a Evei face parte dintr-un act special de creatie, iar faptul ca femeia provine din coasta barbatului, nu arata inferioritatea acesteia ci subliniaza intima legatura dintre cei doi.

,, De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup”.

Inocenta primei perechi a fost inselata de diavol care, luand chipul sarpelui, s-a adresat Evei, convingand-o sa consume din fructul oprit( care atragea pierderea inocentei din acel illo tempore al copilariei umanitatii). Adam, la randul sau, cedeaza in fata seductiei; urmarea fiind prima constientizare a greselii. Drept pedeapsa, Eva( si odata cu ea intreaga feminitate), este condamnata la o viata de durere si munca:,, Voi inmulti mereu necazurile tale, mai ales in vremea sarcinii tale; in dureri vei naste copii…”. Astfel Eva i-a nascut lui Adam fii si fiice, cei mentionati in Cartea Cartilor fiind Cain, Abel si Seth.

Chiar daca femeia a avut un rol in caderea umanitatii prin initierea pacatului stramosesc( care potrivit teologiei crestine este sters doar prin Botez), importanta maternitatii este fundamentala in planul pe care Dumnezeu il are pentru omenire- dintr-o urmasa a Evei se va naste Mesia.

In unele scrieri traditionale iudaice, Adam ar fi avut pentru prima data o alta femeie pe nume Lilith, mama gigantilor, etimologic legata de intuneric, care ar fi ales sa se indeparteze de Dumnezeu.

Ca o curiozitate, mentionam faptul ca , pentru gnostici, Eva- si nu Dumnezeu l-ar fi creat pe Adam din sange si lut. In documentele de la Nag Hamadi se vorbeste despre o Eva fizica, sotia lui Adam si una spirituala, asemanatoare divinitatii.

Eva, prima noastra mama si sursa pacatului original al umanitatii, a fost si cea dintai care a deschis portile interzisului( a rupt ceea ce era stabilit, devenind astfel prima exilata a Paradisului).

Autor: Prof. Doctorand Ionut Pirju
Co-autor: Prof. Gabriela-Raluca Manole
Grup Scolar „Oltea Doamna”-Dolhasca-Suceava