MEMORIU referitor la procesul de reformă în învățământul preuniversitar din România

În atenția domnului prof. univ. dr. Mihai DIMIAN, ministru al Educației și Cercetării

Având în vedere dezbaterile și discuțiile din spațiul public, referitoare la schimbările survenite în anul 2025 în învățământul preuniversitar românesc în contextul măsurilor adoptate pentru reducerea și eficientizarea cheltuielilor bugetare,

Luând în considerare că învățământul preuniversitar reprezintă „piatra de temelie” a sistemului de învățământ public românesc, punctul de plecare, „poarta” spre o educație academică, ulterioară, consistentă;

Luând în considerare că învățământul preuniversitar reprezintă deopotrivă baza pentru o dezvoltare socială și emoțională sănătoasă a tinerilor, contribuind la dezvoltarea gândirii critice, a spiritului civic, a inteligenței creative și socio-emoționale,

Luând în considerare că în învățământul preuniversitar românesc se resimte nevoia unei reforme de substanță, care să contribuie: la creșterea calității învățământului, la actualizarea și adaptarea conținuturilor de învățare în concordanță cu provocările actuale, la actualizarea metodelor de predare, la înființarea sălilor-laborator ori, acolo unde există, dotarea corespunzătoare care să asigure o funcționalitate reală a laboratoarelor în fiecare unitate de învățământ   etc., nu în ultimul rând, asigurarea unui învățământ de calitate la nivelul tuturor instituțiilor de învățământ și reducerea decalajului major dintre școlile urbane, dar și dintre cele urbane și rurale,

Luând în considerare că în învățământul preuniversitar românesc se resimte nevoia identificării celor mai bune soluții pentru (re)integrarea în sistemul de învățământ a tinerilor (re)veniți în țară din Diaspora românească,

Uniunea Internațională a Femeilor Române (UNIFERO Inc.), organizație nonguvernamentală, non-profit, înregistrată în anul 2007 în Atlanta, Georgia, SUA, în cei 20 de ani de existență, și-a desfășurat activitatea în spiritul misiunii sale: păstrarea identității naționale, a culturii, tradițiilor și limbii noastre atât în comunitățile românești din lume, cât și în țară. Ca dovadă stau activitățile intense desfășurate pe toate palierele vieții sociale, educaționale, umanitare, atât conferințele internaționale desfășurate în România (Anexa nr. 1), cât și concursurile de creație literară și artă plastică (Anexa nr. 2) organizate și distribuite în rețeaua școlară cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării.

Dată fiind această preocupare constantă pentru o Românie modernă, apreciem că menținerea colaborării cu Ministerul Educației și Cercetării este de maximă importanță pentru toți actorii sociali implicați în procesul de învățământ: autorități centrale și locale, cadre didactice, elevi și părinți.

De aceea,  aducem în atenția domnului prof. univ. dr. Mihai DIMIAN, Ministru al Educației și Cercetării și a echipei sale de lucru, următoarele propuneri și sugestii privitoare la necesitatea unui proces de reformă pentru îmbunătățirea învățământului preuniversitar românesc:

• Elaborarea și implementarea unei politici educaționale de substanță, coerentă și cuprinzătoare, care poate produce consecințe pozitive atât în sistemul educațional, cât și în societate, în ansamblul său:
• reducerea decalajelor majore dintre școlile urbane, dar și dintre cele urbane și cele rurale;
• asigurarea unui învățământ calitativ și pozitiv competitiv în toate școlile românești, indiferent de nivel sau ciclul de învățământ;
• creșterea încrederii părinților în școlile de circumscripție, evitând, astfel, supra-aglomerarea unităților de învățământ așa-zis „bine cotate” din localitate;
• creșterea potențialului de continuare a studiilor pentru copiii din orice școală.

• Reabilitarea imaginii cadrului didactic român și a statutului său socio-profesional prin intermediul oricărui canal de informare publică despre exemplele deloc singulare de dascăli cu rezultate excepționale atât în competiții naționale, cât și internaționale, cu următoarele consecințe pozitive în sensul:
• creșterii încrederii și respectului elevilor și părinților față de cadrele didactice și, implicit, față de sistemul educațional;
• reducerii și eliminării stigmatizării întregului corp profesional;
• creșterii încrederii în profesia de dascăl și atragerii tinerilor spre acest domeniu de maximă importanță pentru dezvoltarea societății.

• Formarea profesională continuă a cadrelor didactice, asigurată de către Ministerul Educației și Cercetării, prin cursuri de metode și metodologii moderne, accesibile, gratuite și adaptate necesităților actuale ale tinerilor și societății.

• Reconfigurarea manualelor școlare, ca fundament pentru procesul de predare-învățare-consolidare a cunoștințelor, luându-se în considerare următoarele:
• elaborarea unor manuale axate pe rigoare științifică, pe informații științifice clar structurate, accesibile fiecărei grupe de vârstă, pentru a deveni un instrument real de învățare și exersare util elevului;
• reducerea excesului stimulilor vizuali și introducerea unor imagini și grafice clare, realiste, evitând imaginile neconcludente, ori fără corespondent în realitate;
• respectarea cu strictețe a rigorilor limbii române, din punct de vedere gramatical, ortografic, ortoepic și de punctuație;
• stabilirea unor norme stricte de elaborare și selecție a manualelor, reducându-se, astfel, decalajele între conținut și calitate a multiplelor manuale alternative utilizate în prezent;
• crearea deprinderii și stimularea curiozității elevului în a căuta și a găsi cu ușurință informația validată științific;
• posibilitatea de exersare a memoriei vizuale, nealterate de excesul de stimuli prezent în manualele actuale;
• reducerea numărului auxiliarelor didactice, după o evaluare strictă a necesității acestora, având în vedere inclusiv  vârsta și implicațiile asupra sănătății elevului.

• Înființarea sau, acolo unde există, dotarea corespunzătoare a laboratoarelor școlare pentru asigurarea învățării, înțelegerii și aprofundării științelor pe bază de experiment.

• Definirea unui cadru și a unor principii care să susțină o colaborare reală, amiabilă și respectuoasă între profesori, părinți și elevi, axată pe interesul educațional al elevilor și pe reducerea abuzurilor venite din orice direcție.

• Crearea unor programe educaționale pentru elevii din Diaspora românească, (re)veniți în țară, și, pe cale de consecință, derularea unor cursuri de formare a profesorilor, în scopul integrării rapide și eficiente a acestor elevi în procesul instructiv-educativ.

Pe baza experienței noastre profesionale și a dorinței de a contribui real la un proces național atât de nobil, vă aducem în atenție următoarele sugestii, în speranța că unele dintre acestea se pliază pe măsurile avute în vedere de Dumneavoastră, pentru schimbare și reformă:

• evaluarea sistemului actual pentru identificarea domeniilor și a sectoarelor în care sunt necesare îmbunătățiri;
• implicarea tuturor părților interesate, inclusiv a profesorilor, părinților și a elevilor în exprimarea opiniilor legate de schimbare și reformă;
• elaborarea unui plan clar de prezentare a schimbărilor și a obiectivelor propuse, în vederea adaptării tuturor actorilor sociali la noul context;
• asigurarea unor resurse pentru instruirea educatorilor și prin workshopuri dedicate dezvoltării lor profesionale;
• implementarea treptată a schimbărilor pentru a permite ajustări și feedback;
• monitorizarea progresului și colectarea de date, care să ajute la evaluarea eficacității schimbărilor;
• modificarea strategiilor pe baza feedback-ului și a rezultatelor obținute, în vederea asigurării unei îmbunătățiri continue;
• preocuparea Ministerului pentru (re)integrarea în sistemul educațional din România a copiilor și a tinerilor din comunitățile românești aflate în afara țării;
• modernizarea curriculumului prin adăugarea acelor discipline care să pregătească elevii pentru o viață echilibrată și armonioasă (spre exemplu, pe teme de nutriție, siguranța auto în trafic, educație sexuală);
• consolidarea ecosistemului școlar, depășind participarea simbolică, prin implicarea părinților și valorificarea resurselor comunității;
• înțelegerea rolului tehnologiei, ca factor facilitator, nu ca înlocuitor educativ.

Școala de astăzi funcționează într-o lume care nu seamănă deloc cu cea de acum un deceniu. Tehnologia avansează rapid. Demografia elevilor se schimbă. Cerințele forței de muncă evoluează, iar provocările sociale devin mai complexe. În ciuda evidențelor, multe școli continuă să funcționeze cu structuri și practici concepute pentru o eră diferită. Discrepanța dintre ceea ce oferă școlile în prezent și ceea ce au nevoie elevii reprezintă un argument puternic pentru un plan de schimbare bine structurat, care abordează într-un mod coordonat politicile, pedagogia, oamenii și parteneriatele.

În concluzie, în baza acestor argumente și soluții propuse, UNIFERO, alături de toți actorii interesați, participă proactiv la construirea unei culturi de învățare continuă.

Cu deosebită considerație,

Prof.univ.dr. Emeritus Smaranda CAZAN-LIVESCU

Președinte și fondator al UNIFERO

worldprofm14@gmail.com

MEMORIUL IN FORMAT WORD POATE FI DESCĂRCAT DE AICI:

MEMORIU UNIFERO catre MEC_mai 2026