Extincție

de Cornelia Georgescu

Urma, adânc impregnată în solul mâlos, vizibilă în detaliu, cu trei degete mari, groase, aparent solzoase, două frontale, în formă de „V”, al treilea în spate, toate dotate cu gheare mari, lungi, ascuțite, curbate, indicau în mod clar că posesorul lor era un animal masiv, puternic, probabil fioros…

Următoarea urmă, a aceluiași animal, aflată la o distanță destul de mare față de prima, indica faptul că posesorul acestor urme se afla în mișcare, posibil alergând, fie în urmărirea unei eventuale prăzi, fie pentru a scăpa de un eventual prădător.

Și tot așa, una după alta, alternând, urmele continuau să apară în solul umed, în direcția în care se îndrepta animalul… Până când, dintr-o dată, „BUM!!!”… Un asteroid masiv lovi solul în apropiere și orice urmă dispăru, brusc…